Saint Paul de Vence. La pas, pe urmele lui Chagall, Picasso, Montand (galerie foto)
22 Miercuri mai 2019
Posted Uncategorized
in22 Miercuri mai 2019
Posted Uncategorized
in11 Miercuri feb. 2015
Posted Uncategorized
inMai deunazi a trebuit sa treaca peste noi si acea fatala “aniversare de catre rusi a rapirii Basarabiei’. Si pe cand dincolo de Nistru un popor mare benchetuia, dincoace, cu inimile infrigrate de durere purtam doliul grozav al acelei zile. Departe insa ca aceasta aniversare a vecinilor nostri sa inabuse sentimentele de iubire catre frati si loc natal, a redesteptat focul sacru de regenerare a neamurilor: PATRIOTISMUL.
27 Marți ian. 2015
Posted Uncategorized
in(SCRISOAREA I, partea I)
Scrisorile secrete ale lui Emile Picot, secretarul francez al lui Carol I între anii 1866-1868. Auguste Emile Picot (1844-1918) este unul dintre marii bibliografi ai Franţei – îi datorăm bibliografia exhaustivă a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules ştiinţific şi au răspândit în Occident folclorul românesc, e cel care a înfiinţat prima catedră de limba română la o universitate vest-europeană (la Paris, în 1875)… Lui Emile Picot, Franţa, ca şi România, îi datorează mult, în plan cultural. Puţini însă îl cunosc într-o altă postură a lui, cea de… spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Ca secretar francez al Principelui Carol I, a tras cu ochiul, a analizat şi a trimis informaţiile la curtea imperialăde la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea. Codificate sau pur şi simplu strecurate ca nişte informaţii oarecare printre date de interes general sau istorii de familie, relatările sale ajungeau mai întâi la mama sa sau la Madame Hortense Cornu (sora de lapte a împăratului) , de unde apoi erau retransmise la curtea de la Tuileries. Toate aceste scrisori sunt publicate acum pentru prima dată în limba română.
03 Sâmbătă ian. 2015
Posted Uncategorized
inO schiţă creionată grăbit dintr-un colţ al Pieţei San Marco. Cetatea Dogilor ne dezvăluie identitatea sa ca o tânără “maschera‘‘ care ridică pentru o clipă catifeaua măştii de pe figură. Câteva dimensiuni definesc Veneţia în fiecare moment al existenţei ei. Iar aceste caracteristici perene sunt reverberate astăzi, într-o epocă a turismului supradimensionat.