Etichete

, ,

Badgastein, vedere catre Kaiserhoff
Bad Gastein. O staţiune balneară, în Austria, aflată cam la aceeaşi altitudine cu Sinaia. Un loc pitoresc, în inima Alpilor, pe vechea vale romană a Gastunei, care, la altitudinea de aproape 1000 de metri, mi-a amintit de Sinaia românească. „O Sinaie” mai mare, cu clădiri mai impunătoare, mai cosmopolită. Un orăşel care, ca şi staţiunea de pe Valea Prahovei, poartă urmele paşilor unui rege român. La Bad Gastein şi-a petrecut patru veri la rând Regele Carol I. Un loc din care-i scria fratelui său Leopold, la Sigmaringen, pe 21 august 1904: „Sper ca această cură să-mi fie de folos (…). Vremea este frumoasă şi caldă, iar furtuni de scurtă durată răcoresc atmosfera. Fac doar plimbări mici, căci n-am voie să mă obosesc, dar zilnic mă văd cu diferite persoane venite aici la cură. (…) D. Sturza va veni miercuri şi îmi va aduce noile propuneri ale guvernului german”… (acest scurt citat din lungile scrisori purtate între cei doi fraţi e un prilej bun să amintim munca titanică a lector univ. dr. Sorin Cristescu, care a cercetat aceste scrisori la Sigmaringen, le-a tradus şi le-a publicat într-o carte impunătoare: „Scrisorile Regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen”, Editura Paideia).
Dar să ne întoarcem în trecut şi să urmărim cronologia celor patru veri de balneoterapie ale regelui României pe valea Gasteinului.

Anul 1902. Un rege care acordă audienţe şi în vacanţă
Pe 25 iulie 1902, Regele Carol I a ajuns Bad Gastein (loc pe care-l vizitase pentru prima oară în 1876 şi care era foarte legat de istoria României, căci tot în această staţiune, în 1883, Brătianu negociase cu Bismark secreta aliere a tânărului regat român cu Tripla Alianţă – Germania, Austro-Ungaria, Italia; alianţă care avea să fie reînnoită de câteva ori, deşi secretul ei a fost făcut public abia în vara anului 1914, chiar de către Carol, pentru a justifica neutralitatea României). El a venit însoţit de aghiotantul regal Gracowsky şi a ajuns la hotelul Kaiserhof, pe seară, la orele 5 şi 50 de minute. Aici era aşteptat de personalul hotelului, de patronul acestuia, Heinrich Hirt, de generalul doctor Theodori, ca şi de mulţi români aflaţi şi ei la tratament în staţiune.

La recomandările doctorului său, Regele Carol va începe cura chiar de a doua zi. „Timpul aici este frumos şi cald”, telegrafiază corespondentul ziarului Universul, pentru ca, în ţară, cititorii să se bucure de auspiciile bune sub care regele îşi petrecea concediul. (Regele şi Regina călătoriseră împreună din ţară până la Viena, unde suitele celor doi s-au despărţit. Elisabeta a plecat cu doamnele de onoare la Neuwied. Carol – cu aghiotanţii săi, la Bad Gastein; la gara de vest vieneză, monarhul român a fost petrecut de membrii legaţiei române, în frunte cu prinţul Emil Ghica, ministru plenipotenţiar la Viena, în epocă).

Până la Bad Gastein, locul ales pentru cura sa (absolut necesară, regele fiind suferind de gută, o inflamaţie reumatoidă a picioarelor, cauzată de consumul de carne roşie), Regele Carol al României l-a vizitat, în zilele de 22-23 iulie, la Ischl, pe Împăratul Franz Josef (aflat de asemeni la cura sa anuală, în această staţiune). Cei doi monarhi s-au întreţinut cordial şi, cu aceeaşi trăsură, au plecat într-o scurtă călătorie în localitatea Weissenbach. Pentru a-şi onora gazda, Carol a îmbrăcat în acea zi uniforma sa de colonel al regimentului său austriac de infanterie No. 6. Cei doi suverani au mai făcut o plimbare pe lacul Atter, pe un vapor pus la dispoziţia lor de un bogat fabricant de mobile, Schmidt, care nu a ezitat să îşi prezinte, cu acest prilej, fastuoasele mobile în stil Ludovic al XV-lea, dar şi piese antice, între care câteva goblenuri franţuzeşti şi covoare persane din secolul al XVI-lea… Satul Unterach, unde au descins cei doi suverani, era pavoazat cu drapelele celor două ţări. Pe 23 iulie, la prânzul de la vila imperială din Ischl, au mai luat parte, afară de cei doi suverani, prinţesa Ghizela de Bavaria şi soţul ei, George, arhiducesa Maria Valeria, dar şi generalul Priboianu, comandorul Gracowsky şi maiorul Baranga (al cărui fiu vitreg este nimeni altul decât viitorul mareşal Ion Antonescu). Pe seară, întreaga asistenţă a participat la un cocert de muzică vieneză…

Dar să lăsăm fastul de la vila imperială din staţiunea balneară Ischl şi să ajungem în Bad Gastein, care avea să fie, pentru trei săptămâni, o inedită „capitală” a României.
Vă veţi întreba, probabil, ce face un rege aflat la băi? Rămâne regele ţării sale şi acordă, la cerere, audienţe, chiar dacă se află departe de teritoriul peste care domneşte. În cursul săptămânilor de cură la Bad Gastein, Regele Carol al României a primit în audienţă, între alţii, pe dl. Feldzeugmeister, ministrul ungar al Apărării naţionale, pe dr. Von Hartel, ministrul instrucţiunii publice al Imperiului austriac, ca şi mulţi alţi miniştri prusaci, baroni, cavaleri, generali, ambasadori. Între cei pe care i-a primit la reşedinţa sa temporară de la Kaiserhof, s-a aflat şi medicul Wick, preşedintele societăţii pentru cura oamenilor săraci, societate căreia regele i-a donat o importantă sumă de bani. Presa ţine să remarce, între altele schimbul de vizite al suveranului român cu marea ducesă Constantin a Rusiei ori cu ducele George de Saxa-Meiningen.

Pe 5 august, când întreg imperiul austro-ungar sărbătorea a 72-a aniversare a naşterii Majestăţii Sale Franz Josef, regele nostru a îmbrăcat uniforma regimentului său austriac şi, împreună cu aghiotanţii săi, a participat la Te-Deum-ul ce s-a oficiat în biserica din Bad Gastein. „După terminarea serviciului religios, Majestatea Sa Regele a binevoit a convorbi cu dnii miniştri (miniştrii austro-ungari, prezenţi şi ei la cură, în aceeaşi staţiune – n.n.), în urmă luând loc în trăsură, a fost condus la reşedinţa Sa, în mijlocul călduroaselor manifestaţiuni de iubire şi profund respect din partea aproape a întregului public de la Bad Gastein, aflat în piaţa bisericii şi pe stradă”, transmite corespondentul ziarului Universul.
Pe la jumătatea lunii august, pleacă din Sigmaringen şi principele Leopold de Hohenzollern, fratele regelui nostru. Pe 17 august, terminându-şi cura la Bad Gastein, Regele Carol va pleca la Lend Gastein, cu o trăsură, şi de acolo cu trenul, la Innsbruck, unde avea să rămână peste noapte, pentru ca a doua zi să treacă, cu trăsura, în Elveţia. Pe 21 august era aşteptat la Ragaz… pentru o nouă cură, în compania fratelui său.

Anul 1903. Un rege şi prim-ministrul său, la băi în valea Gastein-ului
Cum în iulie 1903 Regele Carol urma să plece pentru a doua oară la Bad Gastein, la cură, ziarul Universul hotărăşte să trimită un corespondent special. El este nimeni altul decât directorul publicaţiei, Luigi Cazzavillan, care ajunge în staţiunea austriacă cu câteva zile înainte, pentru a lua pulsul şi a transmite cât mai amănunţit ceea ce avea să se întâmple acolo. „Regele Carol al României este aşteptat aici la 10 august st. n (28 iulie stil vechi; toate datările din acest articol sunt după calendarul vechi, în vigoare în acea perioadă în România, care nu adoptase calendarul gregorian – n.n.). Înainte de a veni aici, va vizita pe împăratul Austriei la Ischl. Azi au sosit aici Puiu Alexandrescu şi doi agenţi secreţi ai poliţiei din Bucureşti” – scrie el într-o primă telegramă, din 23 iulie st.v.. Şi tot el face o statistică a turiştilor români la Bad Gastein: „Până la 31 iulie st.n. au vizitat Băile Gastein 5173 de persoane, între care 9 români, adică: Constantin Danaricu, Tg. Jiu; Mauriciu Blank cu soţia; doamna Cazimir, Iaşi; d. D. Sturdza, primul ministru român; Beldiman, ministrul României la Berlin; doctorul Grigorie Athanasiu cu doamna şi Theodor Radivon (acesta din urmă patronul unui cunoscut magazin de ceasuri şi bijuterii din Capitală – n.n.). Regele Leopold al Belgiei face băi în fiecare zi şi se preumblă prin împrejurimi. Timpul e splendid”. Leopold, înrudit cu Carol I prin sora acestuia, Maria de Flandra, locuia la hotelul „Austria”.

Primul-ministru, prinţul Dimitrie Sturdza, se afla la cură de ape termale, pentru… durerile lui de şale (şi azi, la Heilstollen, la sanatoriul amenajat într-o fostă mină de aur, se face tratament în galeriile de piatră pentru spondiloză anchilozantă, boală de care suferea şi prinţul român – şi, în paranteză fie spus, azi, fizioterapeutul şef al sanatoriului este doctoriţa româncă Elena Martea, originară din Mediaş). Sturdza locuia la hotelul Redlinger, dar, în vederea apropiatei sosiri a Regelui Carol, avea să se mute şi el la hotelul lui Heinrich Hirt, la Kaiserhof.

În călătoria sa din România până în staţiunea austriacă, Regele Carol a făcut câteva escale. La Budapesta, la Viena, dar şi la Ischl, unde s-a întâlnit din nou cu Împăratul Franz Josef.
Să mai citim o telegramă trimisă de Cazzavillan, în aşteptarea Regelui: „Vorbind azi cu primarul orăşelului Gastein, mi-a spus că Regele Carol soseşte aici marţi, 29 iulie, st. v., la orele 3 p.m.. La otelul Kaiserhof, unde va sta, s-au rezervat 14 camere în etajul întâi, camere pe care le-a ocupat şi anul trecut. Cu toate că regele Carol vine incognito, va fi primit la otel de primar, care-i va ura bună venire, precum şi de toţi românii care se află aici. Au mai sosit la Gastein următorii români: Sipsomo, fratele ajutorului primarului de Bucureşti, cu doamna, Toereck cu doamna, şi Sgardelli din Brăila. Primul ministru D. Sturdza, în urma curei pe care o face, se află mai bine. Regele Belgiei face preumblări zilnice, urmat de primul său adjutant. Timpul e splendid”.

Dintr-o altă telegramă, aflăm detalii despre staţiune şi despre hotelul unde urma să locuiască regele. „Kaiserhof este unul dintre cele mai frumoase hoteluri de aici. E construit de curând şi se află în una dintre cele mai frumoase poziţiuni din Bad Gastein, dominând valea Gastein şi râul Achen, care curge prin mijlocul văii, precum şi satul Hofgastein, care se află la mijlocul văii, la 3 kilometri depărtare. Apartamentul unde va locui regele este aproape aranjat. După cum v-am telegrafiat, în acelaşi otel se află primul-ministru D. Sturdza şi Alexandru Beldiman, ministrul României la Berlin”.

De la Cazzavillan mai aflăm că Franz Josef trimisese în staţiune şase agenţi secreţi şi pe comisarul Roth, din Salzburg, pentru a asigura paza celor doi monarhi, Regele Carol al României şi Regele Leopold al Belgiei, urmând să mai sosească şi cinci jandarmi. De la Lend Gastein la Bad Gastain, Carol avea să călătorească din nou cu trăsura (calea ferată între cele două localităţi era în lucru), o trăsură trasă de patru cai, în care tovarăş de drum îi va fi primul ministru român. Încă o informaţie, în acea călătorie de 5 ore cu trăsura, Prinţul Sturdza obţine o prelungire a concediului său la Bad Gastein, cu condiţia să accepte că dimineţile, un ceas, regele va discuta cu el treburile ţării sau că vor avea loc întâlniri mai mult sau mai puţin oficiale cu principi şi miniştri străini, aflaţi şi ei în staţiune, la cură.
Presa austriacă a epocii povesteşte că pe tot drumul de la Lend Gastein la Bad Gastein erau înşiraţi, la distanţe egale, jandarmi complet înarmaţi. La rândul său, Cazzavillan telegrafiază: „Regele arată sănătos şi vesel. Era îmbrăcat în redingotă, cu pălărie neagră moale. Trăsura în care se aflau Regele şi Sturdza nu era urmată de nici o altă trăsură. Pe capră, lângă vizitiu, era un lacheu îmbrăcat în negru şi cu cilindru. De la Lend Gastein până aici, trăsura regelui a schimbat de trei ori caii. Timpul e azi foarte frumos aici, însă aseară a căzut o ploaie torenţială.”

Cazzavillan mai consemnează că, în momentul în care Carol a ajuns la Kaiserhof, pe hotel a fost ridicat drapelul românesc, care a fluturat tot timpul cât regele a locuit acolo. Suita regală era compusă din colonelul Mavrocordat, locotenent-colonelul Volvoreanu şi generalul doctor Theodori, însărcinat cu urmărirea tratamentului regelui.

Pe durata cât regele a stat acolo, registrul hotelului, deschis anume, s-a umput de semnături şi de comentarii. Între acestea, şi un text semnat de un oarecare Sigismund Blummer: „Prezint omagiile mele regelui înţelept cu care am avut onoarea de a vorbi tot aici, la Bad Gastein, acum 27 de ani”.

În acele zile, o telegramă a venit din ţară. La Sinaia, la Castelul Pelişor, Principesa Maria îl aducea pe lume pe cel de-al doilea fiu al său, pe Principele Nicolae. Era 5 august 1903. Inutil să spunem cât de multe felicitări avea să primească, personal, la Kaiserhof, regele român. Şi că vizitele între el şi regele Belgiei s-au înteţit. Împreună, obişnuiau să iasă şi la plimbare, prin oraş, până la cascada care se prăvăleşte cu zgomot chiar în inima staţiunii, apoi pe malul râului Achen.

Aceste lungi plimbări aveau să-l facă pe rege să pornească o discuţie, cu proprietarul Kaiserhof, despre necesitatea unei alei de promenadă, care să plece chiar de la intrarea din spate a hotelului. Este, de altfel, următoarea investiţie pe care avea să o facă Hirt, iar aleea a fost prelungită de primărie cu o stradă care coboară către albia râului şi care până în ziua de astăzi se numeşte… Stradă Regele Carol de România. König Carol von Rumänien Weg.
În altă ordine de idei, vă amintiţi de lunga călătorie cu trăsura pe care o făcea regele, de la Lend Gastein la Bad Gastein? Ei bine, în vara lui 1903, el a fost invitat să viziteze şantierul viitoarei gări din Bad Gastein, precum şi al traseului noii linii ferate. (Ştiau atunci întreprinzătorii localnici că tocmai deschiderea aceasta către lume, cu ajutorul căii ferate, avea să dezvolte la Bad Gastein turismul de masă şi, în acelaşi timp, avea să… alunge toate acele capete încoronate, toţi acei principi, lorzi, baroni şi miniştri care veneau la cură în staţiune? Regele Carol însuşi va mai veni la Bad Gastein doar în următorii doi ani, apoi va renunţa la această staţiune, culmea, tocmai când Marie Curie avea să testeze capacităţile de vindecare ale radonului – de care pacienţii beneficiau până atunci fără să ştie! – care duce şi astăzi în lume faima oraşului balnear.)

Regele Leopold a plecat din Bad Gastein pe 13 august st. vechi. Regele Carol şi-a continuat cura. Şi primirile oficiale. Între cei care-l vizitează se numără lordul Rosebery, fostul prim-ministru al Angliei, Straubinger, primarul din Gastein, lt.-colonelul August Chandelier, administratorul spitalului militar din Hofgastein (staţiune aflată la 3 km distanţă), miniştri şi foşti miniştri austrieci şi prusaci, profesori universitari, arheologul Otto Bendorf, din Viena, dar şi români: Sturdza, Beldiman, senatorul Costescu-Comăneanu. Pe 5 august, regele participă la Te deum-ul pentru cea de a 73-a aniversare a Împăratului Franz Josef, întorcându-se la Kaiserhof în mijlocul manifestaţiilor de simpatie ale publicului din Gastein (imaginea aceasta avea să se repete – vezi şi fotografia care se află acum atât în lobby-ul hotelului, cât şi la Muzeul de istorie al oraşului Gastein).

Regele Carol I la iesirea din biserica de la Bad Gastein salutat de multimea de turisti

Pe 22 august, Carol a plecat din Bad Gastein, îndreptându-se spre Elveţia, pentru o nouă cură, la Ragaz. A plecat întâi spre Innsbruck, iar la Woergl a urcat în vagonul său Principele Leopold de Hohenzollern, venit de la Sigmaringen. „Regele Carol avea un aspect de sănătate înfloritoare”, transmite Cazzavillan, încheindu-şi misiunea de trimis special la Bad Gastein.

Anul 1904. Pe munţi ninge. Regele Carol nu renunţă la cură
Pe 30 iulie, din gara Sinaia, suveranii au plecat împreună spre Austria şi Germania. La Viena, cei doi se vor despărţi pentru câteva săptămâni. Carol îşi urmează cura anuală de la Bad Gastein, însoţit de aghiotanţii săi, colonelul Mavrocordat şi maiorul Baranga, precum şi de doctorul Theodori. Înainte de a pleca „în concediu”, regele a prezidat la Sinaia Consiliul de Miniştri. Din Viena, el a plecat pe 1 august, la gară fiind de faţă şi Argetoianu, consulul general al României în capitala Austro-Ungară. La Bad Gastein, a ajuns pe seară, fiind întâmpinat de autorităţi. Inutil să spunem că programul său de vizite a fost destul de încărcat. Interesant este că, pe 11 august, el o primeşte în audienţă pe baroneasa Schneider Arno, cunoscută scriitoare germană.

Carol a urmat cu stricteţe cura balneară şi, mai ales că acum avea propria-i promenadă, s-a bucurat de lungi plimbări pe jos. Pe 5 august, n-a lipsit de la Te Deum-ul pentru cea de a 74-a aniversare a Kaiserului (care, întâmplător, coincidea cu prima aniversare a nepotului său, Principele Nicolae). Numeroase persoane aflate în localitate s-au grăbit să se înscrie în registrul MS Regelui, deschis la hotel, printre ei aflându-se numeroşi demnitari şi persoane oficiale ale monarhiei austro-ungare, generali şi alţi ofiţeri austro-ungari sau germani, precum şi toţi românii (din ce în ce mai mulţi, de la un an la altul), care aleseseră să-şi urmeze cura în această staţiune balneară.

Pe 13 august st. v., soseşte la Bucureşti o telegramă îngrijorătoare, de la Bad Gastein: „Pe munţi ninge. Termometrul s-a coborât la 7 grade şi jumătate. Pe văi plouă. Regele Carol al României face preumblări la orele când ploaia încetează sau se micşorează, însoţit de medicul său, doctorul Theodori. Multe persoane venite aici pentru cură pleacă”. Regele nostru, încă nu. Mai ales că, a doua zi, în staţiune ajunge şi primul-ministru, Prinţul Sturdza. El avea să stea acolo până pe 19 august. A doua zi, regele se întâlneşte cu arhiepiscopul Bavariei, cu care discută despre casele rurale de ajutor din acest land al Germaniei. În urma acestei întâlniri, pune să se traducă statutul societăţii, spre a fi împărţit în satele româneşti, pentru a încerca să se constituie şi la noi astfel de case de ajutor reciproc.

De altfel, pe 23 august, terminându-şi cura, regele avea să plece la Berchtesgaden, în Bavaria, unde vizitează chiar o astfel de casă rurală. În drum, trenul opreşte la Salzburg, pentru a-l lua şi pe ambasadorul nostru la Petersburg, Rosetti, aflat de asemenea în concediu.

Anul 1905. Ultima vacanţă regală la Bad Gastein
În ziua de 5 august 1905, MM LL Regele şi Regina au părăsit Sinaia, spre a pleca în străinătate cu un tren special. Trenul a oprit 20 de minute la Predeal. La Bad Gastein, sosirea Regelui Carol era aşteptată pentru ziua de 7 august.

Universul scrie că pe peronul gării din Sinaia se afla un alai impunător, compus din miniştri – între care Take Ionescu şi generalul Manu -, foşti miniştri, miniştri plenipotenţiari, secretari de stat, procurorul general Ciocârdia, prefectul poliţiei Capitalei, Moruzi şi directorul general al Poştelor. Regele îmbrăcase o ţinută lejeră, de călătorie, în vreme ce regina alesese o rochie neagră. Aghiotanţii regali Wartiadi şi Volvoreanu, ca şi doamnele de onoare Bengescu şi Mavrogheni, se pregătiseră de asemenea pentru călătorie. Se mai aflau pe peron ofiţerii vânători din regimentul de gardă, sala de aşteptare era pavoazată cu drapelul regal, iar locuitorii Sinaiei au dăruit perechii regale buchete de flori.

Spre deosebire de alte plecări, aceasta a fost mult mai tăcută. Toată lumea purta panglici de doliu, pentru moartea ASR Principele Leopold de Hohenzollern, fratele regelui şi tatăl Principelui de Coroană Ferdinand. Trenul regal a plecat, deci, fără fanfară, la orele 1 şi 20 ale amiezii, fiind condus chiar de către directorul general al Căilor Ferate, Miclescu. Până la graniţă, la Predeal, trenul a făcut opriri în gările din Buşteni şi Azuga, unde de asemenea aştepta mulţimea de oficiali şi de oameni obişnuiţi. La Predeal, regele a coborât din tren şi s-a convorbit cu persoanele oficiale. Câteva fetiţe – fie fiice ale unor doamne cunoscute din înalta societate, fie copile orfane (oricum, şi unele şi altele cu grijă alese), au oferit flori reginei, care le-a mângâiat drăgălaş pe creştet. După numai 12 minute, trenul a plecat spre graniţa maghiară, fiind trecut în Imperiul Austro-Ungar de către inspectorul general al căilor ferate ungare, Dax, de controlorul general, Eghy, de inspectorul general Horth. Locomotiva a fost condusă, pentru o porţiune din drum, de către inginerul şef al căilor ferate imperiale, Winkler.

Toată această atenţie acordată regelui, de o parte şi de alta a graniţei, cu implicarea oficialilor căilor ferate din cele două ţări, făcea parte dintr-un protocol ce nu trebuia sub nici o formă încălcat.

Odată ajuns la Munchen trenul regal, drumurile lui Carol şi ale Elisabetei aveau să se despartă, pentru perioada vacanţei. Regina s-a îndreptat spre Neuwied, la familia sa, în vreme ce Carol a plecat spre Lend Gastein. Acolo s-a urcat într-o caleaşcă, trimisă anume pentru el de primarul oraşului, care îl aştepta pe peronul hotelului Kaiserhof. În scurtă vreme, regele a intrat în programul său de cură, iar pe 10 august făcea o vizită de curtoazie MS Regelui Leopold al Blegiei.

Bineînţeles, dincolo de vizitele oficiale sau particulare, în hotelurile şi palatele locuite de alţi principi şi regi ai Europei, regele nostru şi-a continuat („cu succes”, scrie presa vremii) cura balneară, până pe 29 august, când a părăsit această staţiune (e de reţinut că, de fiecare dată, regele respecta cu stricteţe cele 21 de zile de tratament balnear, fără nici o pauză, asta înseamnă că a început cura pe 8 august, a doua zi după sosirea lui în staţiune, şi a încheiat-o pe 28 august, exact cu o zi înainte de a pleca. Presa austriacă notează faptul că la 11 dimineaţa, pe 29 august, în holul hotelului Kaiserhof aşteptau toate oficialităţile oraşului, pentru a-şi lua rămas bun de la el. Apoi, Dratschmit, inspectorul general al căilor ferate austriece, l-a condus la Lend Gastein, de unde a luat trenul care s-a îndreptat spre Salzburg. Acolo, regele a oprit, a coborât, a dejunat şi a plecat mai departe cu trăsura la Berchtesgaden, spre a vizita pe ducesa-mamă de Anhalt. Şi-a întâlnit acolo alte auguste rude, după care a făcut o excursie la Lacul Hintersee, unde a luat masa cu principele Carol de Baden. A rămas peste noapte la Anhalt, apoi s-a îndreptat, cu trenul, spre Munchen, unde avea să se întâlnească cu consoarta sa regală, dar şi cu Principii moştenitori Ferdinand şi Maria şi cu copiii lor mai mari, Carol şi Elisabeta. Cu acest prilej, Regele Carol îi dăruieşte nepotului său principele Carol un costum tipic austriac, pe care acesta îl va purta în aceeaşi toamnă la Sinaia.

Principele Carol (al II-lea) in costumul traditional austriac adus de Carol I de la Badgastein

Asaltate azi de români, staţiunile de pe valea Gastein-ului se dovedesc a fi la fel de primitoare ca şi pe vremea când acolo mergea, la cură, Regele Carol al României. Din păcate, la Kaiserhof este mai greu să reţii cameră, hotelul fiind înscris într-un mare lanţ de hoteluri cu circuit închis, unde numai membrii săi, cu statut de „proprietari de vacanţe”, pot beneficia de un sejur. Dar vă recomand să vizitaţi clădirea maiestuoasă, care domină valea. Veţi avea surpriza să constataţi că galeria de personalităţi a hotelului se deschide chiar cu portretul regelui român Carol I, iar fotografia înfăţişându-l într-o duminică, la ieşirea de la biserică, înconjurat de mulţime, veghează, uriaşă, în lobby-ul hotelui. La Muzeul din Gastein, se află registrele în care erau trecuţi turiştii care veneau în staţiune. În toţi cei patru ani, numele lui Carol este scris cu litere mari.

În cercetările noastre pe urmele Regelui Carol I am avut şi doi ghizi minunaţi, Stefanie Mayr (oficiul de turism din Bad Gastein) şi Kerstin Wallner (Austria incoming) cărora am dori să le mulţumim că s-au lăsat povocate de povestea noastră. Aşa, am putut împărtăşi informaţii interesante despre românii de seamă care, în alte epoci au călătorit la Bad Gastein, în afara celor citaţi de noi aflându-se Nicolae Titulescu, Ion C. Brătianu ca şi alţii al căror nume încă nu l-am descoperit. La Bad Gastein s-a negociat apartenenţa României la Sfânta Alianţă şi tot acolo s-a format, în 1945, chiar pentru scurtă vreme, un guvern naţional în exil, care credea în reîntoarcerea României de sub ruşi… Istoria se scrie cu fapte mari dar şi cu fapte mărunte şi sperăm ca din cele scrise aici, ceva să rămână pentru viitor.

Simona Lazăr și Valentin Țigău

Anunțuri